„Economia are nevoie de emigranți, pentru că sunt mai fertili”. Este declarația lui Jeb Bush, un posibil viitor președinte al Statelor Unite, țara cu un asemenea nivel ridicat al democrației, implicit al libertății de a alege și a fi ales, încât președinții se desemnează dintr-un club exclusivist, din rândul unei elite bine determinate, unei adevărate aristocrații, atunci când nu se aleg din anumite familii predestinate. Jeb Bush este fratele fostului președinte republican George W. Bush și fiul altui fost președinte republican, George H. W. Bush.
Oamenii sunt reduși la funcția de producători-consumatori și puși exclusiv în slujba unui sistem economic în care 1% din populație deține 40% din întreaga bogăție, iar 80% dețin doar 7%. Ei nu mai sunt subiectul economiei, ci obiectul. În aceste condiții, devine normal ca acești „indivizi”, „inși”, „persoane”, „forță de muncă”, „unități statistice”, „subiecți” atât de nesemnificativi pentru clasa bogată și conducătoare să ajungă să fie priviți ca animale de prăsilă de care economia are nevoie, precum agricultura primitivă odinioară de animalele de povară și de plug. Mai rămâne să fie căutați la picioare și la dinți. Puțin altfel se întâmplă deja…
Fost guvernator al statului Florida și candidat cu șanse reale al Partidului Republican pentru președenție în 2016, Jeb Bush a declarat că Statele Unite trebuie să facă o reformă în emigrație, pentru că economia țării are nevoie de emigranți tineri, care sunt „mai fertili”, dotați fizic și apți pentru munca grea.
„Emigranții fac mult mai multe afaceri decât americanii nativi. Emigranții sunt mult mai fertili și iubesc familiile, au familii mult mai compacte și aduc o populație mai tânără. Emigranții crează un motor pentru prosperitatea economică”.
Să nu avem îndoieli, nu poate fi vorba despre prosperitatea celor peste 50.000 de oameni care caută zilnic un loc unde să înnopteze pe străzile „celebrului” New York, dintre care peste 20.000 sunt copii, nici despre cele 44 de milioane de americani care au nevoie de asistență alimentară din partea guvernului, în vreme ce cei cu o situație mai bună, „de mijloc”, sunt educați într-un spirit al individualismului și egotismului închistat, într-o indiferență proprie condiției, sunt obișnuiți să nu le pese, cu excepția cazurilor în care fac „muncă socială”, adică (își) dovedesc că sunt „umaniști”, și nu umani, că au virtuți personale și sociale neostoite.
„Dacă nu o vom face, vom intra în declin, pentru că productivitatea în această țară este dependentă de oamenii tineri care sunt dotați pentru a fi apți să muncească din greu („young people that are equipped to be able to work hard”).
Tineri atât de bine dotați fizic încât sunt apți să muncească din greu. De ei are nevoie economia americană, economia celor 1% sau cel mult economia celor 20% care dețin 93% din întreaga bogăție a țării. Restul, așa cum ne spune foarte clar acest reprezentant al elitei economice și politice, sunt doar mijloace pentru atingerea unor obiective economice, producători și consumatori, mașini-unelte, animale de prăsilă, mici unități economice care trebuie să dea randament. Li s-ar mai putea spune totuși și „alegători”, dacă asta ar avea vreo importanță, în condițiile în care aceeași elită le pune la dispoziție candidații săi, potențând financiar, prin donații, și propagandistic, prin mass-media pe care o dețin, pe cel care trebuie să câștige.
Ce este și mai cutremurător: un asemenea punct de vedere, pragmatic și utilitarist până la paroxism și dobitocie, care trece nu numai dincolo de sensibilitate, dar și de rațiune, care reduce la asemenea condiții omul, a ajuns să treacă, să fie privit cu un firesc ciudat, să intre într-o oarecare normalitate, pe când ar trebui cel puțin să șocheze.
Americanii care comentează aceste declarații pe site-urile ziarelor se dovedesc „fertili” în aceleași speculații politice stupide privind câștigătorul alegerilor, aceleași dispute și contre politice dedicate, aceleași mondenități despre familia amintită sau alți politicieni cu care, la fel ca în țara noastră, sunt îndopați și uzați de mass-media ”liberă” din țara lor, și le scapă și ansamblu, și esențialul, așa cum numai aceeași mass-media poate ajuta atât de mult să se întâmple. Dintre toate, unul singur mi-a atras atenția: „Sadly, Jeb’s father was fertile, too” (Din păcate, și tatăl lui Jeb a fost fertil).
Declarația progeniturii de președinte se produce în 2013, an în care averile celor mai bogați 400 de americani, dintre care fac parte și cei din familia amintită, atingeau o valoare record, 2,2 trilioane de dolari, cu 19% mai mult decât în 2012, dar este și anul în care numărul de săraci din SUA ajunge la 46 de milioane de oameni, 15% din populație.
Economia elitei însă este cea care trebuie să meargă înainte, iar oamenii de rând vor trebui să o urmeze, în orice condiții, oricum va fi nevoie, iar dacă aceste mașini-unlte producătoare de profit nu vor funcționa în parametrii optimi, dacă animalele de povară care trebuie să poarte prișpileala bogaților mai departe nu vor da randamentul scontat, nu vor da urmași capabili să poarte povara, vor fi, pur și simplu, înlocuite cu altele, dotate și apte fizic și fertile.
„Immigrants create far more businesses than native-born Americans”.
„Immigrants are more fertile, and they love families, and they have more intact families, and they bring a younger population. Immigrants create an engine of economic prosperity”.
„If we don’t do it, we will be in decline, because the productivity of this country is dependent upon young people that are equipped to be able to work hard”.
Pai si ai impresia ca a fosta altadata altfel.
Fă …ai grija…pastile…lele…
Ei au impresia ca nu o sa îmbătrînească niciodata ! Ei nu au părinți, bunici .
Indubitabil,istoria lumii este manipulata ,iar noi cei de astazi suntem prostiti si ni se vand gogosi.Sunt convins ca oamenii in negura timpului traiau mult mai mult decat noi cei de astazi.Viata oamenilor a fost scurtata intentionat pentru ca ei in viata lor sa nu mai aiba timp sa se intrebe cine sunt si de unde provin si mai ales pentru ce existam.Pentru cei care manipuleaza omenirea noi suntem pentru ei doar niste roboti care sunt exploatati cat sunt rentabili ,iar apoi suntem aruncati la groapa mortaii ca niste gunoaie .A venit timpul sa ne rasculam si sa redevenim proprii nostrii stapanii.Lumea nu estee ceeace se vede si pare ,peste ochii nostrii este aruncata o perdea pe care noi va trebui sa o sfasiem.Ajunge ,cat de curand vom devenii proprii nostrii stapanii !
da , e interesant cum desi in mod medical viata a fost lungita totusi prin prisma timpului liber, viata a fost dramatic scurtata, desi exista sute de inovatii dedicate …. paradoxal …. cresterii timpului liber : de la a nu mai calca rufele, la a le spala automat (rufele, vasele, covoarele, geamurile , orice) , pana la mancarea standardizata… cu toate astea timpul liber scade continuu….. plecand de la unitatile de timp liber suprapuse pe o viata biologic prelungita putem spune ca niciodata in istoria umanitatii profiturile stapanilor de sclavi nu au fost mai spectaculoase !
Cand veti deschide ochii oare,dragi concetateni?
Când va fi (oricum) prea târziu!…
Ce ar trebui să facem? Să presupunem că eu vreau „să-mi deschid ochii”.
sclavie moderna,,,,asa se traduce DEMOCRATIA anilor cei traim ….
Daca mai trebuia explicat modul cum sunt privitii „oamenii de rand” de catre „elite”
normal, produc urmatoarea generatie de sclavi
In anii din urma ni s-a tot vorbit de fenomenul de alienare din societatea capitalista si ne faceam ca am inteles ,in realitate necrezand nicio iota din cele prezentate.Trebuia sa fi privit mai cu atentie la acest fenomen !E clar ca acesta a fost ideea de la inceput.De ce le-o place de omul care roboteste toata ziua fara sa gandeasca prea mult la cele ce se intampla in jurul lui,numai ei stiu.Cert este faptul ca noua ,cei care am trudit niste ani buni pe bancile scolii nu ar trebui sa ne placa o stfel de lume.Nu cred ca am adunat cunostinte doar asa de flori …de cuc !Deocamdata ma opresc aici ,desi ar mai fi multe de spus !
cu alegerile neam lamurit,,nu lam crezut pe stalin,,dar neam convins,cu democratia banului,inca nu nea ajuns cutitul la os,dar curand ne lamurim,,scopul distrugerii culturii si credintei este sa ajungem ca fiinta un nimeni,,vor reusi???,,
Nu are nimeni nimic cu noi .. e doar concurenta capitalista .. in ea cine e mai tare supravietuieste .. cine e de vina ca noi ne complacem in loc sa le luam fraiele din mina ?
In mod organizat nu asa heirupist fara un plan si o strategie .
CINE-O INDRAGI STRAINII…..
CREŞTEREA se află şi la baza EMIGRAŢIEI SĂLBATICE care este stimulată de OLD WORLD ORDER!
De parca un RO sau un oricare alta tara ar fi altfel ??!!
Pretutindeni o parte mica a populatiei detine majoritatea bogatiei si utilizeaza cealalta parte a populatiei ( minoritatea utilizeaza majoritatea ) pentru a-si atinge objectivele.
SA STIE TOT. NU COMENT !
Cei care conduc lumea globalizată sunt persoane cu calitate de funcționari bugetari (nu am găsit încă o denumire mai adecvată) care hotărăsc reglementări obligatorii, organizează executarea în concret a reglementărilor obligatorii sau execută în concret reglementările obligatorii. Fiecare reglementare obligatorie conține în mod implicit mai multă sau mai puțină protecție pentru averea și mărirea respectivilor funcționari bugetari. Protecția are în vedere descurajarea părtinitoare a nechemaților la avere și mărire.
Decesele și privațiunile datorate pandemia Covid 19 (cu caracter de război biologic) precum și războiului standard din Ucraina (denumit unilateral operațiune militară specială) radicalizează în principal pe nechemații la avere și mărire, cei pe care reglementările protectoare părtinitoare îi expun la frig, foame, boli, moarte prematură și alte rele privative de supraviețuirea fizică. Depășirea nivelului de suportabilitate și teama de mai rău în viitor duce inițial la revoltă individuală/solitară caracterizată prin ură de moarte la adresa funcționarului bugetar competent în drept dar considerat incompetent în fapt (președintele țării, prim-ministrul, primarul, șeful poliției, șefa F.M.I., etc.). Ura de moarte se exprimă individual prin blestem de moarte la adresa funcționarului bugetar competent, blestem de moarte ce poate fi adus la cunoștința bugetarului țintă prin antonime pe rețelele de socializare (de exemplu : M-am rugat o zi și o noapte pentru viața și sănătatea funcționarei bugetare Christine Lagarde cea care, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a militat pentru moarte prematură prin cuvintele : „Bătrânii trăiesc prea mult…”).