Conform Institutului Național de Statistică, la sfârșitul anului 2018, suprafața locuibilă totală de la nivelul județului era de 7.090.628 de mp, iar numărul de camere pentru locuit de 468.396. Așadar, suprafața locuibilă medie era de 40 mp per locuință, de 15,1 mp per cameră de locuit, respectiv de 18,9 mp per persoană rezidentă. Fiecare locuitor al județului dispunea, în medie, de 1,24 de camere de locuit, iar fiecare locuință de 2,6 dormitoare.
Indicatorii sunt în creștere continuă (spre comparație, la recensământul din 2002, locuințele aveau în medie 34,2 mp suprafață locuibilă la 2,47 camere de locuit, iar cetățenii beneficiau în medie de 14,4 mp de suprafață locuibilă/mp, respectiv de 1,04 camere de locuit/persoană), mai ales pe fondul investițiilor private ale proprietarilor în extinderea locuințelor existente sau chiar construcția de locuințe noi, impulsionate puternic și de remiterile de valută ale celor plecați la muncă în străinătate. Totuși, valorile aferente anului 2018 rămân mult inferioare mediei naționale: 47,6 mp de suprafață locuibilă per locuință, 17,4 mp per cameră, 22,1 mp per persoană, 2,73 dormitoare/locuință, respectiv 1,27 camere de locuit per persoană. De asemenea, indicatorii de locuire sunt mai buni în comunele județului, unde predomină locuințele individuale, în comparație cu municipii, unde cele mai multe locuințe sunt amplasate în blocuri ridicate în perioada comunistă. Astfel, media suprafeței construite pe persoană este 16,3 mp în mediul urban și de 19,4 mp în rural.
Județul Vaslui are o calitate precară a locuirii din perspectiva majorității indicatorilor luați în calcul. Principalele concluzii ar viza: ·
Disparitățile majore între calitatea locuirii în mediul urban și cel rural, în principal cu privire la rezistența, vechimea și dotarea clădirilor de locuit; ·
Diferențe între parametrii locuirii între municipii (cu precădere Vaslui și Bârlad) și cele două orașe. Spre exemplu, ponderea locuințelor fără alimentare cu apă curentă era de doar 5% în municipiul Vaslui, respectiv de 9% în Bârlad, față de 28% în Negrești și 29% în Murgeni. În cazul lipsei canalizării diferențele dintre Vaslui și Murgeni erau de peste 70 de puncte procentuale (7% față de 78%). Și în cazul celorlalți indicatori diferențele sunt la fel de mari; ·
Tipul de locuire diferă de la un mediu de rezidență la altul, respectiv de la un oraș la altul. În municipiile Vaslui, Bârlad și Huși, între 52% și 69% dintre locuințe sunt amplasate în blocuri ridicate în perioada comunistă, în timp ce în orașele Murgeni și Negrești, aceste procente erau de 13%, respectiv de 36%. Locuirea la bloc e rar întâlnită în mediu rural, unde au fost ridicate doar 100 de blocuri cu circa 1.400 de apartamente (majoritatea în Fălciu, Roșiești, Codăești, Puiești, Vetrișoara, Vulturești, Muntenii de Jos), comparativ cu peste 46.000 din mediul urban (cele mai multe în municipiul Vaslui 19.800, respectiv Bârlad – 17.800). Acestea necesită eforturi însemnate pentru eficientizare energetică, mai ales în contextul desființării sistemelor centralizate de termoficare, de refațadizare, de amenajare de parcări, zone de petrecere a timpului, socializare etc.; ·
Majoritatea covârșitoare a locuințelor individuale din județ, chiar și o bună parte din cele ridicate după 1990 sau cele mai vechi din mediul urban, sunt construite din paiantă și chirpici, fiind astfel mai vulnerabile la hazarduri naturale decât cele din beton și prefabricate de beton. În plus, gradul de asigurare obligatorie a acestora este scăzut, din cauza puterii de cumpărare reduse a proprietarilor sau a dezinteresului; ·
Cu excepția câtorva localități (de ex. Vaslui, Muntenii de Sus, Văleni, Pușcași, Dragomirești, Pogana, Ștefan cel Mare, Băcani, Perieni etc.), unde s-au ridicat multe locuințe după 1990 (fie ca urmare a creșterii naturale a populației, fie ca rezultat al suburbanizării din jurul Vasluiului și Bârladului), locuințele din județ sunt foarte vechi. În comune precum Blăgești, Grivița, Arsura, Vetrișoara, Hoceni, Dimitrie Cantemir, Mălușteni, Alexandru Vlahuță, Bunești-Averești, Vutcani, Tătărani, Botești, Duda-Epureni, Fălciu etc. ponderea locuințelor construite după anul 1960 este foarte redusă, astfel încât media de vârstă a locuințelor a ajuns la 75-80 de ani, mult peste durata normală de utilizare acestora; · Dacă în municipiile Vaslui, Bârlad și Huși putem vorbi de o locuire relativ compactă, fără prea multe trupuri izolate de așezări, în orașele Murgeni și mai ales Negrești locuirea este divizată într-un număr mare de componente izolate, ceea ce scade eficiența. Fenomenul locuințelor neocupate se află în curs de extindere, pe fondul îmbătrânirii demografice și a migrației externe și interne, unde localități rurale (Blăgești, Coroiești, Bogdănița, Tanacu, Tătărani) unde mai mult de 25% din case se află în această situație; ·
Alimentarea cu energie electrică încă reprezintă o problemă în unele comunități rurale (Gherghești, Cozmești, Delești, Băcești, Dumești, Oșești) – unde peste 10% dintre locuințe nu sunt conectate la o rețea electrică. Și în ceea ce privește alimentarea cu energie termică există probleme, ponderea locuințelor cu centrală proprie fiind redusă chiar și în unele din orașe (43% Huși, 19% Negrești, 1% Murgeni). Unul dintre motive este că doar 4 orașe și 9 comune din totalul de 86 UAT dispun de rețea de distribuție a gazelor naturale. În plus, desființarea sistemelor de termoficare din orașe a condus la dispariția unei alternative de furnizare a încălzirii și apei calde, astfel că aceasta din urmă lipsește și din 25% a locuințelor din Vaslui și din 32% dintre gospodăriile din Bârlad.
Din «Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Vaslui cu orizontul de timp 2021-2027», «Profilul socio-economic și demografic al Județului Vaslui», document pe care îl puteți studia pe siteul Consiliului Județean Vaslui: http://cjvs.eu
